Modele de afaceri

Acum mai bine de 100 de ani Henry Ford a fondat o companie cu gandul ca angajatii ar trebui sa isi poata permite sa cumpere o masina facuta de ei. Intre timp s-a intamplat globalizarea. Cata lume si-ar putea permite astazi sa cumpere un bun creat de ei?

Cand imi pun intrebarea asta ma gandesc la croitoresele care fac haine pentru Zara, la fabricile de marochinarie care fac genti de lux, la toata lumea practic, inclusiv la mine, care scriu programe. Mi-as putea permite sa cumpar softurile facute de mine? Cu siguranta nu.

Totusi, ce sau cine da valoarea lucrurilor si a serviciilor? Cine decide ca produsul x costa y? Pe ce se bazeaza? De ce un constructor face un o casa in cateva luni si ii trebuie o viata pentru a cumpara una?

Apropo de case, am fost socata sa vad ca in Milano este nevoie de doua generatii pentru a plati un apartament.

Acum, desigur mai este o intrebare importanta. Noi, lucratorii, ne dorim lucrurile facute de noi? Eu nu si cred ca nici chinezii nu isi doresc un iPhone si nici masinistele nu vor o geanta Prada. Totusi, cineva le vrea. De asta le facem.

2 comentarii

  1. Ai dreptate. Unde e cerere e si oferta. Iar chinezii au Huawei 😛 .

    • Si eu am Huawei 🙂


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns către Adriana Cosma Anulează răspunsul