Si ce?

Ragazzi e ragazze, saluti! Bon. Am observat ca totul este dureros de normal. Imi vine uneori sa o rup la fuga sa mai avansez un pas. Alteori ma multumesc cu monotonia si alteori ma mai dau cu capul de vreun perete de parca as fi jucat in vreun film important. Lucrurile mari se spun in cuvinte putine. Nu imi plac fabulatiile. Imi place, in schimb, sa filozofez despre viata si , in general, despre tot ce stiu. Mizerii. Intrebari de copil cu raspunsuri de „om mare”. Inca nu am aflat de ce ma trezesc dimineata si nici de ce e soarele cocotat pe cer si nici cat trebuie sa mergi pana departe.

Lasă un comentariu

Niciun comentariu până acum.

Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s